Psihologie, Ştiinţele educaţiei. Constantin Cucoş - Pedagogie

Dimension: px
Commencer à balayer dès la page:

Download "Psihologie, Ştiinţele educaţiei. Constantin Cucoş - Pedagogie"

Transcription

1 Psihologie, Ştiinţele educaţiei Constantin Cucoş - Pedagogie Serie coordonată de Adrian Neculau Editura POLIROM, B-dul Copou nr. 3 P.O. BOX 266, 6600, laşi, ROMÂNIA Copyright 1996 by POLIROM Co S.A. laşi ISBN: Printed in ROMÂNIA Constantin Cucoş PEDAGOGIE Prefaţă de Adrian Neculau POLIROM Iaşi, 1996 CP Dascălilor mei, celor ştiuţi, dar - mai ales - celor neştiuţi S* CUPRINS PREFAŢA...9 INTRODUCERE PEDAGOGIA - ŞTIINŢĂ A EDUCAŢIEI 1. Câteva reflecţii prealabile Pedagogia ca interogaţie asupra educaţiei Dileme şi sfidări ale pedagogiei...22 EDUCAŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE - \ 1. Ce (mai) este educaţia? Educaţia şi provocările lumii contemporane Educaţia formală, nonformală şi informală Educaţia permanentă. Conţinut şi semnificaţii...39 Finalităţile educaţiei 1. Dimensiunea teleologică a educaţiei Ideal, scop şi obiective educaţionale Clasificarea şi operaţionalizarea obiectivelor pedagogice N0RMATIVITATEA ACTIVITĂŢII DIDACTICE 1. Conceptul de principiu didactic Caracterizarea principiilor didactice...59 «^CONŢINUTUL PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV 1. Delimitări conceptuale: conţinut al învăţământului şi curriculum Sursele conţinutului învăţământului Obiectivarea conţinutului învăţământului: plan, programă, manual Noi direcţii în structurarea conţinuturilor: perspectiva interdisciplinară şi organizarea modulară...77 METODOLOGIA ŞI TEHNOLOGIA INSTRUIRII 1. Delimitări conceptuale: tehnologie, metodologie, metodă, procedeu, mod de organizare a învăţării Noi tendinţe în metodologia didactică..' Sistemul metodelor de învăţământ. Clasificare Descrierea principalelor metode de învăţământ Mijloace de învăţământ. Conţinut şi importanţă...96 EVALUAREA RANDAMENTULUI ŞCOLAR 1. Precizări terminologice Importanţa şi funcţiile evaluării Strategii de evaluare şi notare Factori ai variabilităţii aprecierii şi notării Testul docimologic - instrument de măsurare a rezultatelor şcolare * 6. Modalităţi de autoevaluare la elevi PROIECTAREA, REALIZAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE 1. Abordarea sistemică a procesului instructiv-educativ Importanţa şi etapele proiectării didactice...119

2 3. Rolul educatorului în realizarea şi desfăşurarea activităţii instructiv-educative )C COMUNICAREA DIDACTICĂ 1. Comunicare şi informare didactică Educaţia ca practică semnificantă Discursul didactic - între demonstrare şi argumentare Canale ale comunicării didactice. Imp_licaţiiJgsiho-pedagogice Statutul tăcerii în comunicarea didactică EDUCAŢIA ESTETICĂ 1. Esteticul - dimensiune existenţială a omului Obiectivele educaţiei estetice Principiile educaţiei estetice Metode şi forme de realizare a educaţiei estetice Educaţia estetică şi arta modernă EDUCAŢIA RELIGIOASĂ 1. Credinţă şi educaţie Nevoia de transcendenţă a fiinţei umane Resorturi axiologice ale experienţei sacrului Conţinutul educaţiei religioase Finalităţile educaţiei religioase Statutul educaţiei religioase în şcoala românească V EDUCAŢIA AXIOLOGICĂ 1. De la filosofia valorilor la pedagogia culturii Scurtă introducere în cadrul de relaţionare valorică Constituirea referenţialului axiologic Autonomie şi competenţă axiologică Educaţia ca iniţiere în cultură Cultura postmodernă şi educaţia EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ 1. Concept şi problematică Educaţia interculturală - un răspuns la pluralismul cultural contemporan...?<~>n 3. Dificultăţi în raportul identitate-alteritate. ConseGinţe pedagogice învăţământul românesc în perspectiva educaţiei interculturale ÎNDOCTRINAREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT 1. Educaţia şi condiţionarea Sloganul pedagogic ' 3. Situaţii de îndoctrinare în învăţământ Şansele dezideologizării învăţământului PENTRU O FILOSOFIE A EDUCAŢIEI 1. Trepte în constituirea filosofiei educaţiei Conţinutul şi problematica filosofiei educaţiei PREFAŢA Am examinat mulţi ani, poate un deceniu şi jumătate, la disciplina pedagogie, profesorii care-şi susţineau examenele de grad şi definitivat sau parcurgeau stagii de perfecţionare ". Am constatat, cu acest prilej, un fenomen care mi s-a părut deosebit de interesant: mulţi dintre cei care probau o cunoaştere adâncă şi o pasiune aleasă pentru specialitate, se blocau la disciplina noastră. Emiteau slogane, turuiau principiile" pe nemestecate, recitau - depersonalizat - fraze lozincarde. O profesoară de matematică, ce strălucea la specialitate, mi-a mărturisit cum a reuşit performanţa de a şti" la pedagogie : plătise un specialist" să-i rezume materialul", fiecare subiect în câteva fraze, pe care ~ cu mintea ei antrenată - le-a învăţat pe dinafară. în schimb, adesea, cei ce nu ajungeau la performanţe deosebite la disciplina lor, dădeau răspunsuri convingătoare la pedagogie, se bălăceau cu plăcere în supa călduţă a principiilor" (vi le amintiţi? principiul orientării ideologice a activităţii educaţionale", principiul integrării învăţământului cu cercetarea şi producţia", principiul participării active a elevilor" etc.) şi tratau cu aplomb subiecte ca dezvoltarea multilaterală a personalităţii - scop al educaţiei comuniste", educaţia moral-politică a elevilor", educaţia prin muncă şi pentru muncă ". Nu profesorii erau de vină pentru această bruscă metamorfozare, în decurs de câteva zile, cât dura trecerea de la materia de specialitate la pedagogie. Ce putea face când avea de învăţat după programe care transformaseră pedagogia într-un fel de anexă a socialismului ştiinţific? Mulţi nici nu-şi puteau imagina cum ar trebui să sune discursul pedagogic autentic, dacă ar fi fost liber, sau cum arăta o carte de pedagogie înainte a intra în această lungă paranteză istorică.

3 Cred că mulţi nici nu-şi închipuiau că se poate face altfel pedagogie decât în slogane. Că se pot scrie cărţi în care autorul să-şi dezvolte ideile personale, fără constrângere sau teamă de consecinţe. Şi când mă gândesc că la Iaşi au profesat şi au scris Ion Găvănescu, Constantin Narly, Ştefan Bârsănescu, iar profesorii nu le puteau cunoaşte scrierile fundamentale din tinereţe... Pedagogia a făcut parte din ştiinţele cel mai grav afectate de ideologia comunistă. Prin Legea învăţământului din 1948 au fost înlăturate unele discipline din şcoală. Altele, în schimb, au fost recuperate", adesea la remorca locomotivei ideologice. Din păcate, o asemenea soartă a avut ştiinţa noastră. S-au utilizat, la început, manualele sovietice. După ce au primit şi autorii români permisiunea să publice, am constatat că. deosebirile nu erau sesizabile : aceleaşi idei, acelaşi limbaj propagandistic. Să evaluăm consecinţele : după patruzeci de ani de pedagogie în pilule ", după ce câteva generaţii au fost alimentate cu un singur tip de informaţii, efectele nu puteau fi decât acelea pe care le cunoaştem. S-a schimbat nu doar forma exterioară a discursului, ci şi substanţa sa, carnea şi sângele ştiinţei. Ca şi efectele sale în plan acţionai. Şi cei ce produceau discursul pedagogic, ca şi beneficiarii acestuia, au intrat într-un ~f», rtitemntivp încetul cu încetul, acest model de abordare afe- 1 o PEDAGOGIE nomenului educativ s-a (auto)reprodus, a rupt relaţiile cu viaţa reală, cu şcoala cea adevărată, a devenit suficient sieşi. S-a închis într-o carapace şi într-o autosatisfacţie dezolantă, fără putinţă de ieşire. Că lucrurile au stat aşa ne-o dovedeşte următoarea constatare: după ce libertatea expresiei a devenit o realitate, mulţi autori încă scriau în acelaşi limbaj, abordau aceleaşi teme uzate. Nu puteau părăsi cărarea, deşi gardul dispăruse. încetul cu încetul, în câţiva ani numai, schimbările s-au produs. Unii dintre cunoscuţii pedagogi, care erau mai bine informaţi şi care nu fuseseră impregnaţi" decât formal, au putut să-şi înnoiască discursul, să abordeze fără complexe teme noi, să ofere alternative la stilul osificat, practicat până atunci. Apoi, au început să apară voci noi, proaspete, necorupte de antrenamentul conformist. între acestea, autorul cărţii de faţă, domnul conferenţiar Constantin Cucoş. Intrat de curând în câmpul cercetării pedagogice, dl. Cucoş a impresionat prin ritmul susţinut şi calitatea producţiei sale. Având o formaţie de bază filosofică, preocupat iniţial de semiotică, retorică şi estetică, domnia sa a venit cu o altă grilă de lectură a fenomenului educaţional, propunând o alternativă la discursul pedagogic cufioscut. Din toate studiile pe care le-a scris până acum1 respiră deschidere culturală şi filosofică, acea capacitate de a articula fenomenul analizat la un context mai larg, de a realiza conexiuni. Perspectiva aceasta holistică de abordare a fost validată şi consolidată de contactul cu stilul şi modelul de abordare practicate de organismele UNESCO2 şi asimilate în timpul uceniciei alături de profesorul Văideanu, el însuşi un maestru al abordărilor globaliste. Mariajul domnului Cucoş cu pedagogia este benefic ambilor termeni ai cuplului: ştiinţei educaţiei care, dominată mult timp de discursul ideologic constrângător, se găseşte acum în căutarea unei noi identităţi şi domnului Cucoş însuşi care şi-a găsit - credem - vocaţia şi terenul său de manifestare. Orice tânăr cercetător care se respectă îşi propune să provoace o ruptură cu stilul consacrat, să schimbe paradigma, să înnoiască domeniul. Nu face excepţie nici domnul Cucoş de la această regulă şi - după părerea noastră - bine face când îşi propune un alt tip de discurs. Pentru cei obişnuiţi cu dogmatismid tratatelor de pedagogie de inspiraţie sovietică, stilul domnului Cucoş reprezintă o noutate; el renovează vechi concepte, propune câmpului pedagogic sintagme noi, încearcă cele mai neaşteptate conexiuni, recomandă demersului formativ perspective capabile să-i confere o nouă calitate (valori religioase, educaţie interculturală). Probabil că textul pedagogic aşa va arăta de acum înainte sau aşa va trebui să arate. Cartea de curând publicată la Editura Didactică şi Pedagogică anunţă un alt tip de abordare în demersul formativ. Ambiţia domnului Cucoş, în această lucrare, este să lumineze teoria şi practica educativă dintr-o perspectivă axiologică. Toate momentele procesului educativ, susţine dl. Cucoş, au o conotaţie axiologică, intervenţia formativă trebuie să se întemeieze pe linii de forţă valorică. Iar instituţia prin care se realizează acest program trebuie să-şi propună să-i iniţieze pe tineri în lumea valorilor ; şcoala este instituţia delegată de comunitate să transmită un anumit sistem de valori. Nu reproducând, ci reconstruind, ierarhizând, în numele unei autonomii şi responsabilităţi acţionale ". Câmpul educativ, crede autorul, are dreptul la opoziţie şi 1. Ca şi din teza sa de doctorat, publicată de curând (Pedagogie şi axiologie, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995). 2. A făcut un stagiu de documentare la Centrul de documentare UNESCO de la Geneva. PREFAŢĂ 1 1 anticipare, la contestare şi reconstrucţie, nu este o simplă oglindă a contextului efemer. Subscriem fără rezerve la această aserţiune. Numai contactul cu lumea valorilor autentice îl fortifică pe individ şi-l direcţionează spre autonomie spirituală. Iar vehiculul ce transportă aceste orientări valorice este, fără îndoială, cultura. Cultura înţeleasă fiu doar ca un cumul de cunoştinţe, ci ca o atitudine de căutare, ca sistem de reprezentări superioare, ca o stare de tensiune şi creaţie. Domnul Cucoş intră în polemică, pe bună dreptate, cu acea orientare pedagogică în care şcoala este concepută ca fiind un loc unde se achiziţionează informaţii, se adună cunoştinţe. Conceptul de cultură şcolară trebuie reformulat, crede domnia sa, şi noi îl însoţim cu satisfacţie pe acest drum al re-gândirii finalităţilor educaţiei şi rostului şcolii. O şcoală din care au fost evacuate logica, psihologia, literatura universală

4 nu putea nâzui să formeze oameni cu deschidere culturală. Efectul analfabetismului dobândit prin supralicitarea ştiinţelor exacte îl avem multiplicat astăzi în zeci de mii de exemplare. Dependent de un singur tip de informaţie, incapabil de autonomie spirituală, produsul acestei orientări" formative va fi mereu rezistent la schimbare, ostil pluralităţii, gândirii alternative. Domnul Cucoş nu doar amendează criza în planul producerii valorilor şi criza reperelor de validare valorică, ci şi propune noi orientări valorice şi noi criterii, un nou eşafodaj conceptual. Sintagma competenţă axiologică, de pildă, va pune în dificultate pe acei educatori care s-au obişnuit să gândească în slogane şi pilule, iar competenţa culturală poate sta alături, fără jenă, de formula lui Pierre Bourdieu. Dacă specialiştii vor accepta conceptul de valoare educaţională, de pildă, vor trebui rescrise unele capitole, dintr-o altă perspectivă şi într-un alt limbaj. Vor trebui eliminate unele litanii care, până nu demult, inundau manualele de pedagogie, făcându-le nedigerabile. Va trebui acceptată ideea că demersul educaţional nu e un galop de sănătate, ci o stare de tensiune, un set de relaţii conflictuale. Pe care domnul Cucoş le inventariază cu acribie. Semnalez, doar, că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul psihologiei sociale : domeniul său de cercetare - se consideră astăzi - este analiza stării de conflict din societate, dintre majoritari şi minoritari, dintre conservatori şi democraţi, dintre lideri şi subordonaţi etc. Domnul Cucoş a intuit perfect satisfăcător voltajul relaţiei educaţionale. Acum, domnul Cucoş a ajuns la ora sintezelor. Un autor ajunge aici, de obicei, la amiaza vieţii, după ce a probat, prin câteva încercări punctuale, capacitatea sa de a investiga un fenomen, de a adânci analiza unei chestiuni controversate. Cartea de faţă este şi nu este un manual. Are statutul unui manual pentru că tratează majoritatea temelor din programa de pedagogie şi din programa pentru perfecţionarea profesorilor. Dar n-aş zice că această carte este un manual", când mă gândesc la manualele de pedagogie ale studenţiei şi tinereţii mele. Pentru că reface conţinutul disciplinei, prin introducerea unor teme noi şi renunţarea la balastul ideologizant, pentru că întregul demers are personalitate şi culoare. Autorul nu oferă soluţii finale, nu crede în miracole, ci invită la reflecţie, la căutarea unor abordări contextuale, articulate situaţiilor şi actorilor sociali concreţi. In locul deciziilor dogmatice şi rituoase, în locul unui stil normativ, găsim explicaţii şi o provocare la re-gândirea soluţiilor clasice, o invitaţie la mobilitate şi refacerea drumului, un îndemn la reformularea ipotezelor, sugestiv pentru schimbarea practicilor curente. într-un cuvânt, domnul Cucoş ne convoacă la schimbare şi reconstrucţie. Dacă pedagogia este şi un instrument al proiecţiei, contribuind la construirea ima-sinarului colectiv, nu-i mai puţin adevărat că, încăpută pe mâna unor inconştienţi sau 12 PEDAGOGIE iresponsabili, poate deveni o pârghie a manipulării conştiinţelor - cum a dovedit realitatea noastră recentă. Are dreptate, deci, domnul Cucoş să fie preocupat de aventura minciunii pedagogice", de comportamentul duplicitar al profesorului, de asumarea unor roluri ce nu-i fac cinste. Profesorul - câine de pază al ordinii burgheze" iată titlul unui capitol din cartea unui pedagog francez din anii '70 cu opţiuni de stânga. De ce nu şi al dogmei comuniste, m-am întrebat atunci? Nu devenise profesorul un gardian conştiincios al procesului de îndoctrinare, un pion al maşinăriei de control a conştiinţelor? Câţi profesori şi-au pus oare problema efectului dăunător al discursului dogmatic asupra minţilor în formare? Dacă cei mai mulţi profesori mimau doar convingerea, siliţi la un comportament de faţadă, copiii nu aveau acelaşi discernământ, nu puteau separa faţada de culise, nu aveau încă acea competenţă" a dublului limbaj. Iată o problemă de deontologie care nu poate fi rezolvată decât prin autoevaluare. Ce aduce nou, ce reprezintă contribuţia personală în cartea de faţă? Prima şi cea mai importantă, mi se pare, ar fi - cum deja am remarcat - regândirea axiologică a tuturor componentelor proceselor didactice. Perspectiva axiologică oferă întregului demers personalitate, îl diferenţiază, îl distinge. Educaţia axiologică nu este doar o latură, o componentă a educaţiei, ci un principiu filosofic şi praxiologic, armătura demersului formativ. O altă noutate e capitolul despre valorile religioase - oportun după lunga noapte de ateism impus - bine scris, într-un registru de entuziasm temperat, subliniindu-se importanţa valorilor etern umane pe care le trezeşte educaţia religioasă. Prin acest demers, domnul Cucoş se situează la capătul unei strălucite filiere, din care nu lipseşte, ne bucurăm s-o spunem, profesorul nostru Ştefan Bârsănescu. Paragraful despre perspectivele educaţiei religioase în şcoala românească de astăzi probează capacitate de analiză pertinentă şi echilibrată, o bună cunoaştere a contextului social actual. Capitolul despre educaţia interculturală (nici o nouă ştiinţă, nici o nouă disciplină, ci o nouă metodologie ce caută să integreze în spaţiul educaţional datele furnizate de psihologie, antropologie, ştiinţele sociale, politică, istorie şi cultură) este la fel de bine echilibrat, autorul identificând avantajul şi pericolele sublinierii diferenţelor şi sugerând strategii acţionale. Decupez doar una dintre soluţiile sale : trebuie pregătit un grad zero " în obişnuinţele şi mentalităţile noastre, platformă pe care se va putea apoi înălţa şi dezvolta comportamentul intercultural dorit. Să subliniem că un capitol despre educaţia interculturală este pentru prima dată inclus într-un manual de pedagogie din ţara noastră. Domnul Cucoş încearcă să schimbe, după părerea mea, statutul de ştiinţă doctrinară al pedagogiei. în locul unei ştiinţe normative, sentenţioase, rigide, ne propune o altă metodă, un alt mod de abordare: al reflecţiei filosofice, al (auto)interogaţiei şi atitudinii critice, calea intrării.unor soluţii în funcţie de contextul social şi economic, de situaţia psihosocială a actorilor implicaţi, de posibilităţile acţionale ale acestora, în locul unei ştiinţe care oferă

5 soluţii aplicabile oriunde şi oricând, un demers individualizat, diferenţiat, particularizat locului. Ne propune o ştiinţă şi o metodă vie, deschisă, receptivă, capabilă de articulare la situaţii diverse, oferind numeroase posibilităţi actorilor angajaţi. Aş mai vrea să atrag atenţia şi asupra altei calităţi a acestei încercări: un stil elevat, elegant, dând cititorului un sentiment stenic de participant la o interacţiune de un nivel intelectual ridicat. Ne-am obişnuit să întâlnim, la scrieri de această fac- PREFAŢĂ 13 tură, un limbaj tern, perfect articulat dogmatismului ideatic. Iată că se poate şi altfel. Nu ştiu câte lucrări, apărute în ultimii ani, au rupt cu cenuşiul discursului comunitar, incitând la nivelare. Este însă sigur că această lucrare învinge o barieră, abandonează tradiţia stilului mohorât şi plictisitor, descoperindu-ne un adevărat scriitor de pedagogie". Dacă nu deschide o serie, domnul Cucoş re-descoperă plăcerea scrisului frumos, a scriiturii care oferă satisfacţia participării la un act intelectual. De la pedagogul Gâvânescu, tot ieşean, premiat de Societatea Scriitorilor Români, preocuparea pentru stil nu prea a mai stat în atenţia pedagogilor. Când ne propune diferenţierea ca strategie formativă, domnul Cucoş scrie despre şi pentru individualităţi. El impune un anumit nivel al ştachetei în scrisul pedagogic şi noi credem că nu se va mai coborî sub acest nivel. Un motiv pentru care, această carte merită citită! Iaşi, mai 1996 Adrian Neculau INTRODUCERE Orice întreprindere teoretică în domeniul pedagogiei stă sub semnul provizoratului şi al unei minime incertitudini. Nu poţi fi sigur niciodată că o emisiune ideatică este completă, ca nu se va altera sau că nu va deveni anacronică în raport cu dinamica proceselor paideutice. Pedagogia nu este un corp epistemologic imuabil, static, ci o teorie deschisă şi permisivă la noi puncte de vedere. Ea se scrie şi se re-scrie necontenit. O cere logica internă a creşterii" teoretice, o impune exterioritatea proceselor instructiv-educative în expansiune. Cartea ce-o aveţi în mână exprimă o altă treaptă" a scrierii ei, o reluare îmbogăţită şi mai atentă la exigenţele timpului. Ea este o versiune actualizată a unei apariţii anterioare, a unui experiment editorial restrâns (consumat în 1995 la Editura Universităţii Al. I. Cuza", tirajul fiind de 200 de exemplare). Prezenta lucrare se adresează profesorilor şi învăţătorilor, studenţilor - viitori profesori şi tuturor celor implicaţi în câmpul educaţional, interesaţi de teoria şi de practica educaţională (părinţi, preoţi, asistenţi sociali, ghizi, militari etc). Informaţiile şi interpretările aduse de autor facilitează o bună orientare în problematica pedagogică, atât prin reiterarea unor teme tradiţionale - dar îmbogăţite de semnele timpului nostru - cât şi prin deschiderea de noi discuţii asupra unor probleme pedagogice mai puţin comentate. încât, volumul se poate converti într-un instrument eficient în mâna (şi mintea) celui preocupat de autoperfecţionarea sa, dar şi într-un îndreptar util pentru cei ce au a trece examenele pentru diferite grade didactice, majoritatea temelor propuse aici figurând în programele de perfecţionare. Grupajul de prelegeri cuprinde teme de didactică, aspecte ale laturilor educaţiei (educaţia estetică şi cea religioasă), precum şi unele tematici inedite pentru spaţiul nostru de reflecţie pedagogică (educaţia axiologică şi cea interculturală, ipostaze ale îndoctrinării în învăţământ, problematica filosofiei educaţiei). Prelegerile de didactică sunt abordate într-o modalitate sintetică, autorul având meritul doar de a surprinde, ordona şi asambla puncte de vedere care i s-au părut clare şi pertinente. Am avut în vedere structurarea unui discurs sistematic, concentrat, care să aibă valoarea de îndreptar funcţional, euristic, atât pentru cel ce se iniţiază în teoria pedagogică, dar şi pentru cadrele didactice, familiarizate deja cu un anumit inventar de concepte şi de probleme specifice. în nici un caz, nu am vrut să abdicăm de la limbajul de specialitate; dimpotrivă, am încercat să (re)definim de fiecare dată - cât ne-a stat în putinţă - conceptele cu care am operat, asigurând prin aceasta necesara discriminare terminologică. De exemplu, am evitat - pe cât posibil - licenţe sau sintagme înlemnite", care s-au insinuat destul de mult şi în limbajul pedagogiei (atât de mult, încât şi astăzi unii profesori afişează o vizibilă antipatie faţă de pedagogie -mediul şi limbajul lor firesc de comunicare întru bună înţelegere şi facere). Nădăjduim că - cel puţin prin unele teme - vom contribui la formarea unor reprezentări mai favorabile despre ceea ce înseamnă astăzi ştiinţele educaţiei, iar prin conţi- 16 PEDAGOGIE nuturile expuse vom ajuta la configurarea unor direcţii teoretice care să conducă la identificarea soluţiilor practice, aceasta ţinând, bineînţeles, şi de inspiraţia şi clarviziunea diferiţilor protagonişti implicaţi în activitatea paideutica. Apariţia volumului stă oarecum sub semnul urgenţei, întrucât literatura de sinteză, în acest perimetru teoretic, rămâne în continuare deficitară. Ne-am gândit că schiţarea acestor teme răspunde unor nevoi reale, în condiţiile în care baza pregătirii psiho-pe-dagogice a profesorului se prefigurează a fi, tot mai insistent, autoinstruirea. Cât despre colegii pedagogi de rang universitar, nu putem să nu ne manifestăm sentimentele noastre de recunoştinţă - îndeosebi faţă de cei ale căror idei le-am împărtăşit - punându-i în gardă, însă, că această lucrare nu li se adresează lor în mod deosebit. Vom considera a ne fi atins scopul dacă unele dintre opţiunile noastre vor

6 stârni interes. Dar pentru ei vom îndrăzni şi alte oferte... Iaşi, la 12 ianuarie 1996 PEDAGOGIA - ŞTIINŢĂ A EDUCAŢIEI 1. Câteva reflecţii prealabile Discursul asupra pedagogiei ţine de planul meta-teoretic, mai exact, de dimensiunea reflexivă pe care o presupune o disciplină matură din punct de vedere epistemologic. Nu se poate discuta despre o disciplină (şi, mai ales, în chiar corpul acelei discipline) atunci când ne aflăm în faza copilăriei" sale, a punerii fundamentelor şi a degajării unui orizont specific de interogaţie. Se pare că pedagogia, ca principală ştiinţă a educaţiei, a atins această demnitate epistemică, dat fiind că sunt îndeplinite o serie de condiţii: pedagogia şi-a conturat un obiect de interogaţie, acesta constituindu-se din fenomenul educativ şi din unele consideraţii empirice despre acest proces; chiar şi o sentinţă, o normă educativă, în măsura în care ele au fost adoptate şi practicate, chiar şi acestea pot fiinţa ca prilejuri de interogaţie sau referenţialuri pentru pedagogie ; deci, şi cumulul teoretic de primă instanţă poate reprezenta un punct de referinţă pentru gândirea asupra educaţiei; orice acţiune educativă este însoţită de o aureolă" cu caracter teoretic care face corp comun cu actul respectiv ; pedagogia prezintă o serie de metode specifice sau adaptate pentru a cerceta şi explica procesele paideutice ; ea dispune de un instrumentar investigativ, relativ autonom, care face ca ştiinţa despre care vorbim să desluşească şi să explice noi faţete ale procesului educativ ; creşterea demnităţii teoretice a pedagogiei este asigurată atât prin chestionarea permanentă a realităţii, prin cercetări empirice (observaţia, experimentul, ancheta, chestionarul, testul pedagogic, metoda cazului etc), dar şi printr-o reflecţie filosofico-teoretică (aşa cum ar fi hermeneutica) sau de ordin deductiv, care conduce la interpretarea din perspectiva unor standarde valorice a datelor concrete primite prin confruntarea directă cu realitatea cercetată; interogaţia pedagogică ajunge la decelarea şi stabilirea unor regularităţi, a unor norme, a unor legi care poartă denumirea de principii pedagogice (identificabile la nivelul structural şi funcţional al educaţiei în genere ; cele mai cunoscute sunt principiile didactice); orice ştiinţă, demnă de acest nume, identifică legităţile care reglementează domeniul pe care îl cercetează; de altfel, această cerinţă constituie o axiomă de bază a epistemologiei: ca să stăpânim mai bine realul, trebuie să-1 raţionalizăm, să-1 sistematizăm conform structurilor noastre cognitive; rezultatele cercetării şi reflecţiei pedagogice sunt stocate în ansambluri explicative numite teorii; explicaţia pedagogică a ajuns la stadiul unei teorii consistente, sistematice, capabilă de a instrumentaliza pe cel care practică educaţia sau cercetează fenomenul educaţional; tezaurizarea cumulului de fapte ştiinţifice 18 PEDAGOGIE Specificul pedagogiei, ca reflecţie asupra educaţiei, constă în poziţionarea ei într-o perspectivă axiologicnormativă. Desigur că o funcţie principală a acestei ştiinţe este de a descrie fenomenalitatea educativă, de a arăta, neutral, în ce constau caracteristicile acestui orizont al activităţii umane. Dar pedagogia nu se reduce numai la observarea a ceea ce există; ea insistă mai mult asupra a ceea ce este bine şi trebuie să fie în perspectivă. Putem vorbi, deci, de o funcţie nor-mativ-prescriptivă a pedagogiei. Stipulăm continuitatea şi complementaritatea dintre dimensiunea explicativă şi cea prescriptivă a pedagogiei. Emile Durkheim (1980), de pildă, avansează ideea conform căreia educaţia care se face nu poate fi obiectul pedagogiei, întrucât obiectul ei nu e nici acela de a descrie, nici de a explica ceea ce este sau a fost, ci de a determina ceea ce trebuie să fie. Pedagogia - după gânditorul francez - nu-şi propune să descrie fidel realităţi date, ci să emită precepte de conduită; ea se preocupă de felurile în care e concepută educaţia, nu de maniera de a o practica. Este nevoie de o altă disciplină, care va avea în vedere modalitatea în care se face educaţia, numită de Durkheim ştiinţa educaţiei. Aceasta ar avea un triplu obiect de studiu: sistemele de educaţie existente în fiecare ţară sau epocă; tipurile de educaţii şi explicarea lor; instituţiile pedagogice şi funcţionarea acestora. Credem că punctul de vedere al pedagogului şi sociologului francez este restrictiv, întrucât pot exista şi ştiinţe normative, nu numai constatativ-explicative. Este drept că ştiinţa trebuie să afişeze o neutralitate în raport cu obiectul cercetării, să pună în paranteze subiectivitatea celui care cercetează sau emite un punct de vedere; nu numai realul este demn de a fi cercetat, ci şi posibilul, viitorul probabil. Ştiinţa (şi, implicit, pedagogia) poate fi o punte între real şi posibil, o cale de concretizare a gândurilor prezente în fapte de perspectivă, o modalitate de translare a dezirabilităţii în act. De aceea, din preocupările pedagogiei nu va trebui să lipsească ceea ce poate fi, căci ceea ce urmează a se întruchipa este precedat de ideea întemeiată exemplar acum. Ştiinţa educaţiei nu va încremeni în faţa unei realităţi şi nu se va supune limitelor prezentului, ci se va aventura să construiască proiecte, scenarii, trasee paideutice dezirabile şi concretizabile în perspectiva devenirii temporale. Mai facem observaţia că pedagogiei i s-a reproşat (uneori, pe drept!) tocmai această capacitate de a opera cu viitorii probabili, cu incontrolabilul, în genere. Dacă psihologia, de pildă, are în vedere faptul psihic manifest, consumat, observabil, pedagogia poate merge către ceea ce doar se crede sau se speră a exista, a fiinţa. Cu pedagogia poţi mai uşor minţi sau manipula. Pedagogia este mai mult expusă contrafactualităţii decât alte discipline, întrucât cu ajutorul

7 ei poţi uşor fabrica ficţiuni sau utopii, reuşeşti să induci în eroare proiectând calităţi inaccesibile pentru indivizi, îi poţi manevra pe oameni înspre ţinte supraindividuale, către scopuri urmărite de alţii. Este foarte adevărat că unele regimuri politice pot abuza şi exploata această predispoziţie a pedagogiei de a controla sau opera asupra imaginarului individual sau social. Dar nu este corect să se tragă de aici concluzia că ştiinţa educaţiei nu ar avea dreptul de a prevedea şi de a prescrie ceea ce trebuie sau este bine a se întreprinde. Pedagogia se particularizează, în raport cu celelalte discipline care studiază fenomenul educativ. Drin aceea că se nnrp«tp asnnra mm/tur-oru r^tn^ti^^^t^.-. PEDAGOGIA - ŞTIINŢĂ A EDUCAŢIEI 19 unor modificări în structura interna a personalităţii (Drăgan, Nicola, 1995, p. 12). O parte din mecanismele producerii modificărilor în structura comportamentală a copilului pot fi explicate (conexiunile cauzale previzibile), altele pot fi doar racordate la strategia înţelegerii (printr-un efort de valorificare şi imaginare a traiectoriilor posibile). înţelegerea fenomenelor educative presupune străduinţa de pătrundere în intimitatea fenomenului investigat prin decodificarea unor sensuri şi interacţiuni posibile pe baza includerii şi raportării lor la un cadru conceptual mai larg, elaborat în prealabil şi sedimentat în experienţa sa. O asemenea raportare oferă informaţii inedite asupra fenomenului investigat, chiar dacă cea mai mare parte dintre ele implică un coeficient de incertitudine, urmând să fie apoi integrate într-o perspectivă mai largă, întemeiată pe descriere şi explicaţie" (1995, p. 13). Aşadar, teoria pedagogică presupune mai multe niveluri de profunzime şi extensiune a expozeului teoretic, niveluri care se înscriu de la precis la difuz, de la certitudine la probabilitate, de la constatare la proiecţie, de la existenţă la dorinţă, de la real la imaginar. Mai trebuie spus că pedagogia s-a diferenţiat şi cunoaşte mai multe subdiviziuni, cu câmpuri speciale de cercetare. Unele dintre acestea sunt preponderent practice (metodicele, de pildă), altele au un conţinut şi se exprimă printr-un discurs mai abstract (filosofia educaţiei). Ioan Nicola face distincţia între pedagogia generală, care este o ramură preponderent speculativă, şi pedagogia şcolară, ce prezintă un caracter prioritar pozitiv şi operaţional. Aceasta din urmă ar avea, după pedagogul amintit (1994, p. 40), următoarele sarcini: studierea activităţii şi comportamentului profesorului ca agent al acţiunii educaţionale în şcoală (personalitatea, pregătirea, aptitudinile, deprinderile acestuia); studierea tehnologiei educaţionale, respectiv a strategiilor didactice, mijloacelor de predare-învăţare, formelor de organizare a procesului de învăţământ, a relaţiei profesor-elev; investigarea activităţii şi comportamentului elevilor în activitatea de învăţare din şcoală, precum şi în mod diferenţiat în funcţie de obiectele de învăţământ; studierea sistemului de învăţământ, a diferitelor sale componente, prin prisma eficienţei lor pedagogice şi a relaţiilor dintre ele. Să mai remarcăm faptul că pedagogia, în ipostaza de teorie, presupune şi co-notaţii practice, întrucât vizează acţiuni concrete ce urmează a se derula. Comparativ cu alte ştiinţe socio-umane, ştiinţa educaţiei este mai aproape" de realitate, urmează şi secondează mai atent chemările şi aşteptările ei. Discursul pedagogic este simultan şi un discurs practic, dat fiind că, odată emisă o cerinţă, o normă, aceasta pretinde a lua o formă concretă. Se poate educa, deci transforma, direct prin simpla" emisiune a unei idei, cerinţe, ipoteze. Realitatea se transformă prin propoziţii, prin cuvinte. Cuvântul instituie şi creează o dorinţă, un comportament, un om. Suntem de acord cu poziţia lui Emile Planchard, după care pedagogia se ocupă cu ceea ce este, cu ceea ce trebuie să fie şi cu ceea ce se face. Este, deci, ştiinţă descriptivă, teorie normativă, realizare practică" (1992, p. 32). Ca atare, această disciplină dialoghează cu realitatea educaţională, o chestionează şi o analizează, dar ţinteşte şi idealul, edifică şi sugerează ceea ce merită şi poate fi concretizat, chiar şi parţial, în act. 2 O PEDAGOGIE 2. Pedagogia ca interogaţie asupra educaţiei Din punct de vedere etimologic, termenul pedagogie derivă din cuvântul grecesc paidagâgia (de \&pais, paidos = copil şi agoge = acţiunea de a conduce), semnificând, în sensul propriu al cuvântului, conducerea copilului, creşterea acestuia sub aspect practic, concret. în greaca veche, mai există un termen provenit din aceeaşi rădăcină lingvistică, cel de paidagogos, care desemnează pe sclavul însărcinat cu conducerea copiilor la şcoală. Pedagogul antic era un serv, de origine deseori obscură, îndeplinind o funcţie umilă, neluată în seamă. în perioada modernă, pedagogul, identificat cu grămăticul", a constituit de multe ori ţinta sarcasmelor şi criticilor gânditorilor pentru dogmatismul şi manifestarea lui pedantă" (termenul pedant derivă din aceeaşi rădăcină ca şi cuvântul pedagog). De aici, poate, şi umbra uşor depreciativă care mai pluteşte încă atunci când se invocă termenii de pedagogie şi pedagog. In literatura anglo-saxonă, întâlnim doar termenul education, care desemnează atât acţiunea de formare a omului, cât şi ştiinţa care studiază această procesualitate. în calitate de ştiinţă a educaţiei, pedagogia studiază esenţa şi trăsăturile fenomenului educaţional, scopul şi sarcinile educaţiei, valoarea şi limitele ei, conţinutul, principiile, metodele şi formele de desfăşurare a proceselor paideutice. Este adevărat că educaţia (sau unele componente sau aspecte ale acesteia) stă şi în atenţia altor discipline ştiinţifice. Printre acestea, amintim biologia (care vizează condiţionările neuro-fiziologice ale dezvoltării copilului), psihologia (interesată de procesele psihice implicate în învăţare), antropologia (care investighează resorturile cultural-istoriee în devenirea fiinţei umane), sociologia (ce radiografiază condiţionările

8 şi repercusiunile sociale ale educaţiei), politologia (care evidenţiază aportul şi funcţionalitatea politicilor şcolare editate la un moment dat) etc. De altfel, ştiinţele invocate mai sus interacţionează şi într-un alt mod cu pedagogia, prin constituirea unor aliaje disciplinare, prin interferenţa unor topici şi metode de investigare specifice mai multor discipline. Se vorbeşte astăzi de Ştiinţe ale educaţiei, care nu sunt decât expresii ale unor conexiuni disciplinare, dintre care amintim: psihologia pedagogică, sociologia educaţiei, axiologia pedagogică, epistemologia pedagogică, igiena şcolară etc. în acelaşi timp, însăşi pedagogia cunoaşte un proces de specializare a teoriei pe domenii, conţinuturi sau etape de vârstă relativ delimitate, formând sistemul disciplinelor pedagogice : pedagogia generală, pedagogia şcolară (cu subdiviziunile: antepre-, pre- şi şcolară), pedagogia specială (surdo-, tiflo-, oligofreno-pedagogia), pedagogiile profesionale (agricolă, economică, artistică, juridică etc), pedagogia comparată, istoria pedagogiei, metodicile, pedagogia familiei etc. După cum remarcă un analist al fundamentării teoretice a ştiinţelor educaţiei (Avanzini, 1992, p. 95), acestea au în comun faptul că se apleacă asupra unui obiect" care este un subiect" în curs de a se forma şi asupra căruia se exercită o acţiune reglementată de principii. Aceste ştiinţe sugerează sau interzic anumite practici educative, în conformitate cu norme axiologice, deontologice, praxiolo- PEDAGOGIA - ŞTIINŢĂ A EDUCAŢIEI 2 1 gice, norme care au ceva subiectiv în însăşi natura lor. Ştiinţele educaţie' sunt mai maleabile, mai deschise variabilelor subiective tocmai pentru că ele vizează o stare prezentă sau deziderativă a fiinţei umane. Invocând nevoia unei clasificări a ştiinţelor educaţiei, Guy Avanzini (1992, p. 60) sugerează raportarea acestora la trei componente ale actului educativ: a) finalităţile filosofice, religioase, culturale, sociale pe care le va urmări educaţia în cadrul societăţii; b) structura internă a ceea ce se predă, adică modalitatea de pregătire şi vehiculare a conţinutului educaţiei; c) problematica subiectului ce are ca sarcină încorporarea cunoştinţelor şi deprinderilor (studierea educatului din perspectivă biologică, psihologică, sociologică, etnologică). O taxonomie asemănătoare cu cea expusă mai sus întâlnim la pedagogul spaniol Jose Luis Garcia Garrido (1995, pp ). Acesta porneşte de la cele trei elemente fundamentale ale procesului educativ care predispun la interogaţii oarecum speciale : scopurile spre care tinde procesul educativ, subiecţii sau actorii procesului şi mijloacele sau căile pe care aceştia le folosesc pentru a atinge scopurile. Ştiinţele educaţiei care vizează scopurile pot fi denumite ştiinţe teleologice ale educaţiei (Filosofia şiqeologia_educaţiei). Cele care se ocupă cu actorii sau contextul în care aceştia fiinţează poartă denumirea de ştiinţe antropologice ale educaţiei (Biologia, Psihologia, Sociologia şi Antropologia educaţiei), în fine, ştiinţele care se apleacă asupra căilor folosite pentru a ajunge la împlinirea scopurilor pot fi denumite ştiinţe metodologice (Didactica, Politica, Economia şi Planificarea educaţiei, Orientarea şcolară şi profesională). Aceste trei grupe de ştiinţe au în comun faptul că nu abordează întreg procesul educa'iv, ci doar segmente concrete ale acestuia, într-o perspectivă teoretică bazată pe descompunerea gnoseologică progresivă a elementelor constitutive. Autorul le numeşte, din această cauză, ştiinţe analitice ale educaţiei. Atunci când procesele educative sunt abordate în totalitatea lor, dar prin subsumarea unor analize parcelate, avem de-a face cu ştiinţe analitico-sintetice (Istoria educaţiei şi Educaţia comparată). Când este vizat procesul educativ în ansamblul său, într-o perspectivă holistică, sunt invocate ştiinţele sintetice ale educaţiei (Pedagogia generală şi Pedagogia diferenţială). O interesantă şi pertinentă discuţie asupra statutului epistemologic al pedagogiei întâlnim în lucrarea lui Cezar Bîrzea, Arta şi ştiinţa educata t i, j 995). Prestaţia teoretică a autorului citat vizează câteva obiective clare: definirea, în interiorul pedagogiei, a ceea ce este ştiinţă şi non-ştiinţă, evaluarea capacităţii ştiinţei educaţiei de a rezolva problemele specifice ale obiectului" său, definirea condiţiilor epistemologice proprii acestei ştiinţe. Analizele întreprinse, pe baza unor supoziţii epistemice de ultimă oră, vin să acrediteze, o dată în plus, demnitatea teoretică a ştiinţelor educaţiei. în perspectivă istorică, pedagogia a evoluat de la stadiul sentinţelor empirice, spontane ( pedagogia populară"), până la cel al reflevcţiei sistematice de factură filosofică sau ştiinţifică. întruchipările actuale ale pedagogiei se înscriu într-un oo^^ riootui de iarcr nn^ie direcţii de cercetare se bazează pe studierea faptelor 22 PEDAGOGIE prin experimentare şi cercetare cantitativă a datelor cu privire la educaţie, altele se bazează pe interpretare şi speculaţie, factori de ordin teoretic. Ambele traiecte de evoluţie sunt benefice şi necesare progresului acestei ştiinţe. Trebuie păstrat atât contactul cu evoluţia faptelor (fără a aluneca în factologie sau empirism îngust), dar sunt necesare şi semnificarea şi reflecţia asupra rezultatelor analizelor. Sporul cognitiv este asigurat prin complementaritatea dintre perspectivele posibile de îmbogăţire şi validare a practicilor sau teoriilor pedagogice. Cât priveşte dilema dacă pedagogia este o ştiinţă, o tehnică sau o artă, înclinăm să credem că disciplina în discuţie este ştiinţă, discurs teoretic asupra unui fenomen care, în unele circumstanţe, se prelungeşte în acţiuni concrete, întruchipând astfel note ale tehnicii (tehnica educativă). Nu credem că pedagogia este o artă (decât în cazuri speciale, când pedagogul este un artist al cuvântului, care scrie o pedagogie expresivă, asemenea literaturii; putem spune că JJ. Rousseau este un pedagog-artist). Calitatea de artă aparţine practicii paideutice, deci, educaţia poate fi o artă. Este adevărat că, uneori, pedagogul (cel care sugerează sau propune un sistem de gândire asupra educaţiei) este şi educator. Dar el este artist prin ceea ce face şi mai puţin prin ceea ce scrie sau

9 gândeşte despre activităţile lui. Pedagogia lui Pestalozzi sau Herbart nu este o artă; educaţia care se realizează în acord cu tezele lui Pestalozzi sau Herbart poate fi însă o artă. Cum estetica nu este o artă, ci are menirea de a studia şi interpreta fenomenul artistic, la fel procedează şi pedagogia, reflectând asupra educaţiei, care, în viziunea unora, este şi o artă. 3. Dileme şi sfidări ale pedagogiei Nu toţi agreează pedagogia şi pe cei care o slujesc. Pedagogia se referă la ceea ce urmează a fi învăţat, gândit, făcut sub presiunea unei alterităţi. Ea se opune într-un fel datului, înnăscutului. Pedagogul este cel care vine şi dictează, decretează, obligă. Pedagogul este un om fără personalitate", pedagogic, didactic sunt de cele mai multe ori defecte, chiar injurii, care califică persoane sau discursuri", astăzi, pedagogul nu este admis decât dacă se disimulează sau se adăposteşte, mai exact, dacă-şi apropriază forma culturală a lejerităţii" constată cu amărăciune un pedagog contemporan (Beillerot, 1982, p. 59). Pedagogia se pune în serviciul unei violenţe simbolice la adresa individului; activitatea pedagogică, în calitate de act de inculcare, va produce un habitus care se formează în urma interiorizării unui arbitrariu cultural propus, prin educaţie, de către instanţele aflate la putere pentru a primi o legitimare (Bourdieu, Passeron, 1970, pp ). Pedagogia legiferează nu numai distribuţia cunoaşterii, ci şi cenzurarea ei; ea poate deveni o unealtă a gestionării şi întăririi puterii. Nu totul trebuie transmis celor mulţi. Prin intermediul pedagogiei păstrăm sau ascundem adevărul. Există o pedagogie a secretului profesată cu bună ştiinţă de cei mari. Istoria umanităţii poate fi lecturată şi ca istorie a pedagogiilor ascunderii, disimulării, interzicerii, Inegalitatea provine din distribuirea preferenţială a ideilor. Cei care deţin idei sunt, desiiiur. mai PEDAGOGIA - ŞTIINŢĂ A EDUCAŢIEI 2 3 Pedagogia este noua raţionalitate a educaţiei secolului XX; pe măsura rafinării ei, va suscita reacţii de respingere sau de opoziţie larvară, dat fiind că este o raţionalitate a presiunii unui grup asupra altuia" (Beillerot, 1982, p. 74). Transmiterea cunoştinţelor nu este inocentă. Se transmite numai ce trebuie ştiut. Pedagogia se pune în serviciul unei ideologii. Pedagogizarea" a devenit o preocupare de primă importanţă a celor care conduc. Dar, atenţie!, acest lucru nu trebuie observat sau bănuit. Axioma infantilizării stă la baza oricărui program de dirijare a conştiinţelor. Ea este specifică atât regimurilor autoritare, cât şi celor democratice. într-o societate democratică, accentul se pune pe convingere, nu pe constrângere. Pedagogia forţei este înlocuită cu pedagogia persuasiunii. Gesticulaţiile brutale au fost înlocuite cu strategii mult mai rafinate. Pedagogia este o nouă formă de manifestare a voluntarismului contemporan. Avem nevoie de învăţători" ; când nu-i avem, le ducem lipsa, îi căutăm, căci totul se poate învăţa de la alţii (!). Ceea ce este mai dureros este faptul că înseşi cadrele didactice se supun de multe ori raţionalităţii excesive a pedagogizării. Profesorul a devenit un comediant ce-şi joacă rolul din ce în ce mai conştiincios. Nu-şi pune nici problema că a devenit un servitor amabil al instanţelor supraetajate, nici nu se impacientează că aserveşte spiritele celor tineri şi neştiutori. într-o anumită măsură, teatralizarea în educaţie este cerută. Totul se poate juca: profesorul se preface că e slab şi neputincios, mimează relaţii afective, pretinde că ştie totul, dă de înţeles că e la dispoziţia elevilor, reproduce informaţiile, ideile sau chiar replicile altora. Constrâns să-şi mascheze «autenticitatea», dascălul - scrie Hubert Hannoun -este împins să joace comedia cuvintelor: acestea nu sunt pentru el scopuri în sine; ele devin trucuri, mijloace conştiente ale transmisiei şi ajutorului... «Expresia adevărată» a profesorului devine ceva secundar, o problemă de culise: ceea ce aşteaptă publicul-elev este un ansamblu de cuvinte ale scenei unde profe-sorul-actor joacă pentru el, publicul, şi nu pentru sine, un public pe care vrea să îl înţeleagă, pe care îl vrea sedus pentru a-i transmite o idee, o noţiune sau chiar un vis în care să creadă... sau pe care îl cere el să-1 creadă. Corpul, hainele, nonverbalul, cuvintele sunt împăunarea sub care se retrage profesorul pentru a declanşa la elev ceea ce dă sens acţiunii sale: a seduce pentru a preda, adică pentru a transforma, pentru a progresa" (Hannoun, 1989, p. 100). Duplicitatea dascălului este prescrisă, instituţionalizată şi, de aceea, iertată, trecută cu vederea. Minciuna" pedagogică este consimţită şi asumată cu seninătate. Se spune deseori că dascălul trebuie să fie şi un bun actor. Realitatea adusă î" şcoală este una fabricată, mediată, modelată. A preda înseamnă a minţi din ce în ce mai puţin, a te apropia de adevăr în mod gradual. în punctul de pornire minţi" cel mai mult. Minciuna pedagogică se dovedeşte a fi inevitabilă. Ea este chiar morală. Realitatea în sine poate fi brutală, îl poate buimăci pe elev. De aceea i-o prezinţi pe fragmente, în mod treptat, de la uşor la greu, de la apropiat la îndepărtat, de la simplu la complex, de la parte la întreg etc. Minciuna pedagogică devine, deci, o formă de rău necesar sau afirmarea provizorie a unui contra-adevăr care se dovedeşte a fi, într-un moment al maturizării elevului, singura poartă prin care el poate să primească o informaţie, ţinând cont de faptul că imperfecţiunea va fi pa însăşi o trambulină a propriei lui perfecţionări" (Hannoun, p. 134). Educaţia 24 PEDAGOGIE este expusă deci contrafactualităţii, alunecând, deseori, în fetişizare şi maimuţăreală". Reţetarul pedagogic se poate transforma, dacă nu suntem abili, într-un simplu paravan sub care se ascund elucubraţii periculoase şi pentru educaţi, şi pentru educatori. Unei pedagogii oficiale, instituţionale, clasice, i se pot alătura proiecte pedagogice mobile, deschise, nestandardizate, mai apropiate de posibilităţile şi dezideratele elevilor sau ale altor instanţe. La începutul secolului XX, s-au editat o serie de programe pedagogice, circumscrise curentului educaţiei noi", care s-au

10 dovedit a fi deosebit de benefice. Merită să invocăm numele unor binecunoscuţi pedagogi precum Măria Montessori, Ovid Decroly, Adolf Ferriere, Edouard Claparede, Roger Cousinet, Celestin Freinet, Peter Petersen etc., ce au imaginat şi practicat modalităţi educative care valorificau sensibilitatea, autonomia şi înclinaţiile naturale ale elevilor pe baza unor metode didactice nondirective. Pedagogia nondirectivă a reactivat vechi presupoziţii educaţionale de factură romantică (majoritatea de sorginte rousseau-istă), iar unele soluţii ale acestui curent au alunecat spre absolutizări cu privire la libertatea necondiţionată a copilului. Cert este că atât pedagogia directivă, de sorginte herbartiană, cât şi pedagogia nondirectivă pot oferi, prin complementaritatea perspectivelor, soluţii actuale pertinente la sfidările din ce în ce mai deconcertante ale evoluţiilor prezente. Ni se pare util ca viitoarele cadre didactice să posede şi unele informaţii privind evoluţia gândirii pedagogice moderne şi actuale, pentru a putea percepe şi sancţiona operativ modele paideutice noi sau care se consideră inedite. Ca exemplificare, recurgem la cazul pedagogiei de tip Waldorf, care, integrată în contextul ideatic al începutului de secol, reprezintă un mixaj propedeutic interesant, dar nu inedit (întrucât acaparează idei din pedagogia de tip Montessori, Decroly, Claparede etc), desigur, cu reale valenţe educative, dar care nu poate fi generalizat la scara întregului învăţământ (după opinia noastră, elemente ale acestei pedagogii sunt benefice pentru învăţământul preşcolar şi, la unele activităţi, pentru cel primar). Numai un necunoscător sau un amator se lasă copleşit de falsa noutate sau de miracolul" unei pedagogii omnipotente". Milităm pentru o înmănunchere a soluţiilor pedagogice şi nu pentru impunerea unilaterală a uneia în dauna alteia. Educaţia fiinţei umane este o activitate deosebit de delicată şi complexă. Nu ne putem juca cu sufletele copiilor, experimentând soluţii care nu ştim unde vor conduce. Există o serie de limite deontologice la care trebuie să se gândească dascălii, părinţii, factorii de decizie, atunci când propun sau susţin un anumit tratament pedagogic. Problematica educaţiei nu se rezolvă printr-o singură emisiune ideatică sau strategică. Fiecare teorie pedagogică aruncă o lumină asupra fenomenului educaţional şi merită, prin aceasta, a fi luată în seamă (vezi Bertrand, 1993, p. 210). Problema nu este care ar fi cea mai bună teorie pedagogică, ci cum combinăm, articulăm şi valorificăm tezele din mai multe teorii pentru ca practica educativă să se perfecţioneze. Chiar dacă există o competiţie a teoriilor, şi o nemărturisită tentaţie a generalizării fiecărei teorii profesorul va medita adânc atunci când este în faţa unei opţiuni. Câteva criterii generale de pertinenţă a teoriei pot fi reţinute: corelativitatea teoriei pedagogice atât cu idealurile şi valorile constante ale umanităţii, cât şi cu cele specifice, comunitare, ale populaţiei căreia i se aplică; PEDAGOGIA - ŞTIINŢĂ A EDUCAŢIEI 2 5 deschiderea şi permisivitatea optimă a normelor stipulate de teorie, faţă de posibilităţile şi aspiraţiile indivizilor şi, simultan, faţă de unele comandamente comunitare, sociale; structuralitatea şi congruenţa logică a teoriei explicative; calitatea fundamentelor şi premiselor filosofice, etice, psihologice, logice; eficienţa practică a teoriei, prin studierea consecinţelor aplicării ei în situaţiile precedente (facem observaţia că este riscant pentru profesor să experimenteze, de unul singur, o teorie cu totul nouă) şi prin urmărirea atentă a evoluţiilor în cazul în care profesorul aplică o anumită teorie ; predispoziţia teoriei pedagogice de a accepta alternative, schimbări de perspective, de a dovedi mobilitate explicativă şi procesuală în acord cu modificările ivite pe parcurs. în general, pedagogia nu mai trebuie vizată astăzi ca un cod de procedură imuabil, ca un reţetar absolut, ca o litanie învăţată pe dinafară, capabilă de a da răspuns prefabricat la toate situaţiile posibile, ci se cere a fi receptată ca un corpus de norme generale ce permit reasamblări, reajustări, resemnificări, ca o disciplină deschisă ce invită la meditaţie, la crearea de noi ipoteze, sugestii, idei. Este necesară o pedagogie care să facă din fiecare practician un om care gândeşte responsabil, de unul singur, în legătură cu ceea ce face. Avem nevoie nu de un canon, ci de o îndrumare minimală, dar necesară, în arta formării altuia cu ajutorul ei, pentru binele lui şi spre bucuria noastră. Note bibliografice Avanzini, Guy, 1992, Introduction aux sciences de Veducation, Privat, Paris. Beillerot, Jacky, 1982, La societe pedagogique, PUF, Paris. Bertrand, Yves, 1993, Theories contemporaines de Veducation, Ed. Chronique sociale, Lyon. Bîrzea, Cezar, 1995, Arta şi ştiinţa educaţiei, E.D.P., Bucureşti. Bourdieu, Pierre, Passeron, Jean-Claude, 1970, La Reproduction. Elements pour une theorie du systemc d'enseignement, Les Editions de Minuit, Paris. Drăgan, Ion, Nicola, Ioan, 1995, Cercetarea psihopedagogicâ, Ed. Tipomur, Târgu-Mureş. Durkheim, Emile, 1980, Educaţie şi sociologie, E.D.P., Bucureşti. Garrido Garcia, Jose Luis, 1995, Fundamente ale educaţiei comparate, E.D.P., Bucureşti. Hannoun, Hubert, 1989, Paradoxe sur l'enseignement, Les Edition ESF, Paris. Nicola, Ioan, 1994, Pedagogie, E.D.P., Bucureşti. Plancbard, Emile, 1992, Pedagogia şcolara contemporană, E.D.P., Bucureşti. EDUCAŢIE Şl CONTEMPORANEITATE 1. Ce (mai) este educaţia? Din punct de vedere etimologic, termenul educaţie poate fi dedus din latinescul educo-educare (a alimenta, a

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 4/2012

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 4/2012 MARKETINGUL BAZAT PE CUNOAȘTERE, O METODĂ EFICACE DE ÎNTĂRIRE A RELAȚIEI CLIENT-ÎNTREPRINDERE George Niculescu 1 KNOWLEDGE MARKETING, UNE METHODE EFFICACE DE SERRER LES RELATIONS ENTRE LE CLIENT ET L ENTREPRISE

Plus en détail

La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration

La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration La Banque Nationale de Roumanie et la Banque des Règlements Internationaux. Les méandres d une collaboration Brînduşa Costache Comme toute banque d émission, la Banque Nationale de Roumanie (BNR) a développé

Plus en détail

Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor.

Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor. Responsabilitatea opiniilor, ideilor ºi atitudinilor exprimate în articolele publicate în revista Familia revine exclusiv autorilor lor. Numãrul este ilustrat cu fotografii reproduse din albumele Arta

Plus en détail

Conference "Competencies and Capabilities in Education" Oradea 2009 IMPORTANŢA SOFTURILOR EDUCAŢIONALE ÎN PROCESUL DE PREDARE- ÎNVĂŢARE

Conference Competencies and Capabilities in Education Oradea 2009 IMPORTANŢA SOFTURILOR EDUCAŢIONALE ÎN PROCESUL DE PREDARE- ÎNVĂŢARE IMPORTANŢA SOFTURILOR EDUCAŢIONALE ÎN PROCESUL DE PREDARE- ÎNVĂŢARE L IMPORTANCE DES LOGICIELS ÉDUCATIFS DANS LE PROCESSUS D ENSEIGNER ET D ÉTUDIER Carmen Bal 1 Abstract La pratique scolaire impose une

Plus en détail

Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO).

Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO). Psihologia Resurselor Umane is the official journal of the Industrial and Organizational Psychology Association (APIO). Founder: Horia D Pitariu, Babeş Bolyai University, Cluj - Napoca Editor in Chief:

Plus en détail

SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI

SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI U.P.B. Sci. Bull., Series D, Vol. 71, Iss. 4, 2009 ISSN 1454-2358 SUR LES DEFORMATIONS ELASTIQUES DE QUELQUE CONSTRUCTIONS DES OUTILS DE TOURNAGE PAR LA METHODE D ELEMENT FINI Ioan POPESCU 1, Ioana Mădălina

Plus en détail

DATE DE IDENTIFICARE PROIECT :

DATE DE IDENTIFICARE PROIECT : Projet parteneriat : «Création de ressources pédagogiques interactives organisées en base de données, pour des apprentissages en soudage, du niveau praticien au niveau ingénieur» "Crearea de resurse pedagogice

Plus en détail

DISCIPLINE : 1. Informatique générale (Informatică generală) 2. Technologies pour les Affaires électroniques (Tehnologii pentru e-business)

DISCIPLINE : 1. Informatique générale (Informatică generală) 2. Technologies pour les Affaires électroniques (Tehnologii pentru e-business) TEME PROPUSE PENTRU LICENŢĂ ANTREPRENORIAT SI ADMINISTRAREA AFACERILOR, CU PREDARE ÎN LIMBA FRANCEZĂ CICLUL DE LICENŢĂ 3 ANI AN UNIVERSITAR 2015 2016 1. Informatique générale (Informatică generală) 2.

Plus en détail

Aide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique

Aide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique QPO12 28/01/2012 Mémoire d intelligence méthodologique + Aide à une démarche qualité pour les entreprises du domaine de l aéronautique Encadrants : Jean-Pierre Caliste Gilbert Farges Groupe 4: Sheng XU

Plus en détail

Yum Keiko Takayama. Curriculum Vitae. Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net

Yum Keiko Takayama. Curriculum Vitae. Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net Yum Keiko Takayama Curriculum Vitae Fabrice planquette Production - Diffusion : Panem Et Circenses www.pan-etc.net Panem Et Circenses Production - Diffusion Siège : Amiens France T. : + 33 (0) 620 49 02

Plus en détail

I. PHILOSOPHY OF EDUCATION II. INITIAL AND CONTINUOUS TRAINING OF THE TEACHING STAFF

I. PHILOSOPHY OF EDUCATION II. INITIAL AND CONTINUOUS TRAINING OF THE TEACHING STAFF TABLE OF CONTENTS I. PHILOSOPHY OF EDUCATION GABRIEL ALBU The Mirror And Self-Training. Petroleum-Gases University Of Ploieşti [ROMANIA]... 12-20 II. INITIAL AND CONTINUOUS TRAINING OF THE TEACHING STAFF

Plus en détail

CNCSIS-1359: Promulitilingua: comunicarea profesională multilingvă prin metoda simulării globale (2006), directeur.

CNCSIS-1359: Promulitilingua: comunicarea profesională multilingvă prin metoda simulării globale (2006), directeur. MODELE EUROPEEN DE CURRICULUM VITAE INFORMATIONS PERSONNELLES Nom [TOADER MIHAELA ] Adresse [ Castanilor 2/36, 400341 CLUJ-NAPOCA, ROUMANIE ] Téléphone +40 722 502 168 Télécopie - Courrier électronique

Plus en détail

Adriana SFERLE Université Paris III Sorbonne Nouvelle, France Et Université Tibiscus de Timişoara, Roumanie

Adriana SFERLE Université Paris III Sorbonne Nouvelle, France Et Université Tibiscus de Timişoara, Roumanie LA PROBLEMATIQUE DE LA TRADUCTION JURIDIQUE : QUELQUES ASPECTS SUR LA TRADUCTION DES TERMES JURIDIQUES EN ROUMAIN Adriana SFERLE Université Paris III Sorbonne Nouvelle, France Et Université Tibiscus de

Plus en détail

La critique roumaine de l après-guerre et les renouvellements occidentaux

La critique roumaine de l après-guerre et les renouvellements occidentaux La critique roumaine de l après-guerre et les renouvellements occidentaux Docteur en philologie Rédacteur revue «Cultura», Bucharest Résumé: Cette étude examine l impact des renouvellements occidentaux

Plus en détail

THESE. Préparée dans le cadre d une cotutelle entre l UNIVERSITÉ DE GRENOBLE et l UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST

THESE. Préparée dans le cadre d une cotutelle entre l UNIVERSITÉ DE GRENOBLE et l UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST UNIVERSITÉ DE GRENOBLE UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST THESE Pour obtenir les grades de DOCTEUR DE L UNIVERSITÉ DE GRENOBLE et DOCTEUR DE L UNIVERSITÉ POLYTECHNIQUE DE BUCAREST Spécialité : Informatique

Plus en détail

Ingénierie des Systèmes Industriels

Ingénierie des Systèmes Industriels Ingénierie des Systèmes Industriels Type et durée du programme de master: master complémentaire, 2 ans Partenaire: ENSIACET-GI (INP Toulouse, France) Objectifs du programme: - Préparer des professionnels

Plus en détail

La formation aux pratiques documentaires: rencontre francoroumaine

La formation aux pratiques documentaires: rencontre francoroumaine La formation aux pratiques documentaires: rencontre francoroumaine (II) Rémy LABORDE Rezumat: Comparaţie între formarea bibliotecarilor din învăţămînt din România şi din Franţa, realizată prin raportul

Plus en détail

La santé de votre entreprise mérite notre protection.

La santé de votre entreprise mérite notre protection. mutuelle mclr La santé de votre entreprise mérite notre protection. www.mclr.fr Qui sommes-nous? En tant que mutuelle régionale, nous partageons avec vous un certain nombre de valeurs liées à la taille

Plus en détail

Vol. LXII No. 2/2010. Interactive Ideas. Irina Gabriela Rădulescu

Vol. LXII No. 2/2010. Interactive Ideas. Irina Gabriela Rădulescu BULETINUL UniversităŃii Petrol Gaze din Ploieşti Vol. LXII No. 2/2010 144-150 Seria ŞtiinŃe Economice Interactive Ideas Irina Gabriela Rădulescu Petroleum-Gas University of Ploieşti, Bd. Bucureşti 39,

Plus en détail

CURS DE CIVILIZAłIE FRANCEZĂ AN III-ID

CURS DE CIVILIZAłIE FRANCEZĂ AN III-ID Facultatea de Jurnalism şi ŞtiinŃele Comunicării Universitatea din Bucureşti Specializarea ŞtiinŃele Comunicării Nivel licenńă CURS DE CIVILIZAłIE FRANCEZĂ AN III-ID Titular de curs: UNIV. DR. VIORICA

Plus en détail

ÉPARGNE. Les solutions. pour votre épargne. > Épargne Disponible > Épargne Logement > Épargne Financière > Assurance Vie

ÉPARGNE. Les solutions. pour votre épargne. > Épargne Disponible > Épargne Logement > Épargne Financière > Assurance Vie ÉPARGNE Les solutions pour votre épargne > Épargne Disponible > Épargne Logement > Épargne Financière > Assurance Vie LES RÈGLES D OR D UNE ÉPARGNE CONSTRUITE EFFICACEMENT 1 2 3 ORIENTER Faire un bilan

Plus en détail

LES ESCALIERS. Du niveau du rez-de-chaussée à celui de l'étage ou à celui du sous-sol.

LES ESCALIERS. Du niveau du rez-de-chaussée à celui de l'étage ou à celui du sous-sol. LES ESCALIERS I. DÉF I NIT I O N Un escalier est un ouvrage constitué d'une suite de marches et de paliers permettant de passer à pied d'un niveau à un autre. Ses caractéristiques dimensionnelles sont

Plus en détail

Accept er u n b o n c o n s e i l, sa propre performance. Goethe

Accept er u n b o n c o n s e i l, sa propre performance. Goethe Accept er u n b o n c o n s e i l, c e s t a c c ro î t re sa propre performance. Goethe Le Cabinet Laroze Patrimoine Conseils est un acteur indépendant du conseil et de la gestion de patrimoine, qui met

Plus en détail

QUELQUES REPÈRES DES PRATIQUES DE LECTURE AVANT LE EBOOK

QUELQUES REPÈRES DES PRATIQUES DE LECTURE AVANT LE EBOOK La dématérialisation du livre et son influence sur les pratiques sociales Raluca NACLAD Si la mémoire collective est le véhicule 1 qui parcourt les mers du temps chargé de civilisation humaine, les roues

Plus en détail

accompagnement au piano

accompagnement au piano accompagnement au piano Le cursus d accompagnement au piano est organisé en deux cycles : Un 1 er cycle de trois ans conduisant à l attribution du DNSPM (diplôme national supérieur professionnel de musicien).

Plus en détail

EMPLOIS DU CONNECTEUR MAIS DANS LE TEXTE DIALOGAl, - EXERCICE D' ANAL YSE CONTRASTIVE DOINA PAULA SPIŢĂ

EMPLOIS DU CONNECTEUR MAIS DANS LE TEXTE DIALOGAl, - EXERCICE D' ANAL YSE CONTRASTIVE DOINA PAULA SPIŢĂ EMPLOIS DU CONNECTEUR MAIS DANS LE TEXTE DIALOGAl, - EXERCICE D' ANAL YSE CONTRASTIVE DOINA PAULA SPIŢĂ Le changement de perspective, qui s'est de plus en plus irnpose les dernieres annees, a influence

Plus en détail

Spécialité «Gestion de projets, coopération et développement en Amérique latine» GeProCoDal. Maquette 2013-2014

Spécialité «Gestion de projets, coopération et développement en Amérique latine» GeProCoDal. Maquette 2013-2014 Spécialité «Gestion de projets, coopération et développement en Amérique latine» GeProCoDal Maquette 2013-2014 1/ Responsable de la spécialité Jacky BUFFET, Maître de conférences en Sciences Economiques

Plus en détail

CURRICULUM VITAE. Informations Personnelles

CURRICULUM VITAE. Informations Personnelles CURRICULUM VITAE Informations Personnelles NOM: BOURAS PRENOM : Zine-Eddine STRUCTURE DE RATTACHEMENT: Département de Mathématiques et d Informatique Ecole Préparatoire aux Sciences et Techniques Annaba

Plus en détail

Intervention cadre Quand la littérature s'empare de l'écriture SMS : Koman sa sécri émé, d'annie Saumont

Intervention cadre Quand la littérature s'empare de l'écriture SMS : Koman sa sécri émé, d'annie Saumont Siur CRAIOVA les 21-22 mars 2011 Séminaire International Universitaire de Recherche Rappel de la problématique générale et des directions spécifiques de chaque sous thème On met en discussion la position

Plus en détail

Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 1

Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 1 Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 1 Brochure_PaR_TYPE49.qxp 10/03/10 14:41 Page 2 appleôîôìè Ï ÈÔ ÏÂÎÙÚÈÎÔ & ÏÂÎÙÚÔÓÈÎÔ ÍÔappleÏÈÛÌÔ (πû ÂÈ ÛÙËÓ Úˆapple Î ŒÓˆÛË Î È ÏÏ ڈapple Î ÒÚ ÌÂ Û ÛÙ

Plus en détail

Tous les mois, l actualité en bref de Pôle emploi

Tous les mois, l actualité en bref de Pôle emploi Tous les mois, l actualité en bref de Pôle emploi SOMMAIRE INFORMATIONS RESEAU CFTC... 2 Rencontre nationale des mandatés chômage à la Confédération... 2 Suite des réunions de suivi des formations prioritaires

Plus en détail

American University of Leadership EXECUTIVE CORPORATE TRAINING AND COACHING

American University of Leadership EXECUTIVE CORPORATE TRAINING AND COACHING American University of Leadership EXECUTIVE CORPORATE TRAINING AND COACHING American University of Leadership, Executive Corporate Training & Coaching, est au service de la formation continue depuis bientôt

Plus en détail

Ce que vaut un sourire

Ce que vaut un sourire Ce que vaut un sourire Un sourire ne coûte rien et produit beaucoup. Il enrichit ceux qui le reçoivent, sans appauvrir ceux qui le donnent. Il ne dure qu un instant, mais son souvenir est parfois éternel.

Plus en détail

Accueil Events, l accueil personnalisé des touristes d affaires Informations, bonnes adresses, réservations et découvertes!

Accueil Events, l accueil personnalisé des touristes d affaires Informations, bonnes adresses, réservations et découvertes! Lyon City Card 1 jour 2 jours 3 jours Ta xis et M inibus - Tarifs forfaitaires Jour : 7h - 19h Nuit : 19h - 7h Lyon/ Villeurbanne - Aéroport St Exupéry 59 81 Lyon 5ème et 9ème excentrés - Aéroport St Exupéry

Plus en détail

Introduction aux systèmes temps réel

Introduction aux systèmes temps réel Introduction aux systèmes temps réel Frank Singhoff Bureau C-203 Université de Brest, France LISyC/EA 3883 [email protected] UE applications de l informatique, Université de Brest Page 1/22 Plan du

Plus en détail

Numéro de Sécurité Sociale : C M U. Si autre régime ou département autre que Indre-et-Loire, indiquer coordonnées (Nom, adresse, téléphone) :

Numéro de Sécurité Sociale : C M U. Si autre régime ou département autre que Indre-et-Loire, indiquer coordonnées (Nom, adresse, téléphone) : MAISON DEPARTEMENTALE DES PERSONNES HANDICAPEES D INDRE ET LOIRE 19 rue Edouard Vaillant CS 14233 37042 TOURS CEDEX Tél. : 02 47 75 26 66 Fax : 02 47 75 26 38 D E M AN DE D E F I N AN C E M E N T C O M

Plus en détail

SAISIE DES NOTES DE BAS DE PAGE et BIBLIOGRAPHIE MEMO RÉSUMÉ. Norme AFNOR Z 44-005 NF ISO 690. Dernière édition : octobre 2011

SAISIE DES NOTES DE BAS DE PAGE et BIBLIOGRAPHIE MEMO RÉSUMÉ. Norme AFNOR Z 44-005 NF ISO 690. Dernière édition : octobre 2011 SAISIE DES NOTES DE BAS DE PAGE et BIBLIOGRAPHIE MEMO RÉSUMÉ Norme AFNOR Z 44-005 NF ISO 690 Dernière édition : octobre 2011 Texte mis à jour le 29 janvier 2014 MM. DAUTHIER [email protected] 1 Notes

Plus en détail

FIP : un nouvel outil patrimonial. FIP : le complément logique du FCPI. Des avantages fiscaux importants. Un cadre fiscal particulièrement attractif

FIP : un nouvel outil patrimonial. FIP : le complément logique du FCPI. Des avantages fiscaux importants. Un cadre fiscal particulièrement attractif Créé en 2003 pour permettre aux particuliers de profiter des opportunités financières liées au développement et à la transmission des PME non cotées, le FIP (Fonds d Investissement de Proximité) est un

Plus en détail

La simulation clinique haute fidélité en soins infirmiers

La simulation clinique haute fidélité en soins infirmiers Atelier pédagogique Colloque annuel 2011 de l AEESICQ, 2 juin 2011, Trois-Rivières La simulation clinique haute fidélité en soins infirmiers Ivan L. Simoneau, inf., Ph.D. Isabelle Ledoux, M.Sc. inf. Claude

Plus en détail

Summer Institute/Institut d Été. in Medical Education/Pédagogie Médicale

Summer Institute/Institut d Été. in Medical Education/Pédagogie Médicale «FLY HIGH DOC/VOL HAUT DOCTEUR» Summer Institute/Institut d Été. in Medical Education/Pédagogie Médicale Ospedale San Giuseppe Milan August 25-29 2014 Teaser 1 (English) An unique opportunity to directly

Plus en détail

Industrial Phd Progam

Industrial Phd Progam Industrial Phd Progam Catalan Government: Legislation: DOGC ECO/2114/2012 Modification: DOGC ECO/2443/2012 Next: Summary and proposal examples. Main dates March 2013: Call for industrial Phd projects grants.

Plus en détail

Le programme de formation continue à distance des professionnels de l information en Tunisie

Le programme de formation continue à distance des professionnels de l information en Tunisie Submitted on: 08.06.2015 Le programme de formation continue à distance des professionnels de l information en Tunisie Tarek Ouerfelli Higher Institute of Documentation, Manouba University, Campus Universitaire

Plus en détail

Membre. www.eve grenoble.org

Membre. www.eve grenoble.org Demo-TIC est une communauté d'usagers et de producteurs dans le domaine des T.I.C. (Technologies de l'information et de la Communication). Ses activités sont dédiées aux particuliers, aux associations,

Plus en détail

8th EUA-CDE Annual Meeting The Future of Doctoral Education Where do we go from here? An introduction to Doctoral Education

8th EUA-CDE Annual Meeting The Future of Doctoral Education Where do we go from here? An introduction to Doctoral Education 8th EUA-CDE Annual Meeting The Future of Doctoral Education Where do we go from here? An introduction to Doctoral Education Dr. Paule Biaudet Institute of Doctoral Education University Pierre and Marie

Plus en détail

Fiche de poste : PAST Tourisme Culturel & Territoires. Publication du poste : 7 avril 2015

Fiche de poste : PAST Tourisme Culturel & Territoires. Publication du poste : 7 avril 2015 UFR Langues et Études Internationales (LEI) Fiche de poste : PAST Tourisme Culturel & Territoires Publication du poste : 7 avril 2015 Date- limite d envoi des dossiers de candidature : 26 mai 2015 (le

Plus en détail

1. IDENTIFICATION 1.1. IDENTIFICATION DE LA FILIERE PUBLICITE PUBLICITE ET COMMUNICATION 1.2. OBJECTIFS DE LA FORMATION

1. IDENTIFICATION 1.1. IDENTIFICATION DE LA FILIERE PUBLICITE PUBLICITE ET COMMUNICATION 1.2. OBJECTIFS DE LA FORMATION 1. IDENTIFICATION 1.1. IDENTIFICATION DE LA FILIERE Intitulé : FILIERE PUBLICITE Champ (s) disciplinaire (s) (par ordre d importance relative) : Sciences de gestion Spécialité (s) (par ordre d importance

Plus en détail

LA STRUCTURE FACTITIVE-CAUSATIVE FAIRE +INF. DU FRANÇAIS ET SES ÉQUIVALENTS EN ROUMAIN

LA STRUCTURE FACTITIVE-CAUSATIVE FAIRE +INF. DU FRANÇAIS ET SES ÉQUIVALENTS EN ROUMAIN LA STRUCTURE FACTITIVE-CAUSATIVE FAIRE +INF. DU FRANÇAIS ET SES ÉQUIVALENTS EN ROUMAIN GABRIELA SCURTU ANDA RĂDULESCU Université de Craiova 1. INTRODUCTION 1.0. L attention que les spécialistes ont prêtée

Plus en détail

NEGOCIATIONS EN COURS...2 EVOLUTIONS LEGISLATIVES ET REGLEMENTAIRES...2 A RETENIR...3 CONTACTS...4 SITE CFTC...5

NEGOCIATIONS EN COURS...2 EVOLUTIONS LEGISLATIVES ET REGLEMENTAIRES...2 A RETENIR...3 CONTACTS...4 SITE CFTC...5 Tous les mois, l actualité en bref de la Confédération sur l emploi et le chômage SOMMAIRE NEGOCIATIONS EN COURS...2 Signature Convention tripartite triennale 2012/2014: abstention de la CFTC... 2 Auditions

Plus en détail

OPTIMISATION DE LA MAINTENANCE DES EQUIPEMENTS DE MANUTENTION DU TERMINAL A CONTENEURS DE BEJAIA (BMT)

OPTIMISATION DE LA MAINTENANCE DES EQUIPEMENTS DE MANUTENTION DU TERMINAL A CONTENEURS DE BEJAIA (BMT) OPTIMISATION DE LA MAINTENANCE DES EQUIPEMENTS DE MANUTENTION DU TERMINAL A CONTENEURS DE BEJAIA (BMT) LAGGOUNE Radouane 1 et HADDAD Cherifa 2 1,2: Dépt. de G. Mécanique, université de Bejaia, Targa-Ouzemour

Plus en détail

La Roumanie : une romane inconnue

La Roumanie : une romane inconnue La Roumanie : une romane inconnue Louis Delcart J ai décidé d écrire ce texte à la suite d un article lu dans De Morgen, dans lequel le journaliste affirme sans vergogne que la ville de Sibiu (Hermannstadt)

Plus en détail

Année scolaire 2015-2016

Année scolaire 2015-2016 Année scolaire 2015-2016 Groupe Scolaire SEN-Amâna Dossier de candidature AMÂNA Existe-t-il d'autre récompense à l'excellence sinon l'excellence? 85 Avenue Marie Curie 77600 Bussy Saint Georges Tel : 00

Plus en détail

Réseau Global MIDI Note applicative

Réseau Global MIDI Note applicative Réseau Global MIDI Note applicative 1 But du manuel Le but de cette note applicative est de démystifié l utilisation du MIDI transporté dans un Réseau Global MIDI. Ce réseau virtuel offre sans aucune restriction,

Plus en détail

Les métiers de la recherche

Les métiers de la recherche Les métiers de la recherche Réunion de rentrée 2013 Années 2, 3 et 4 Paul Gastin Dpt Info, ENS Cachan [email protected] Disponible sur http://www.dptinfo.ens-cachan.fr/ 1/33 Devenir des élèves

Plus en détail

VERS L EXCELLENCE DANS LA FORMATION PROGRAMME D APPUI A LA QUALITE AMELIORATION SUPERIEUR DE LA QUALITE DE L ENSEIGNEMENT TITRE DU PROJET

VERS L EXCELLENCE DANS LA FORMATION PROGRAMME D APPUI A LA QUALITE AMELIORATION SUPERIEUR DE LA QUALITE DE L ENSEIGNEMENT TITRE DU PROJET PROGRAMME D APPUI A LA QUALITE AMELIORATION DE LA QUALITE DE L ENSEIGNEMENT SUPERIEUR TITRE DU PROJET VERS L EXCELLENCE DANS LA FORMATION ETABLISSEMENT GESTIONNAIRE DU PROJET ISET DE NABEUL JUILLET 2009

Plus en détail

MOBILITÄT EXZELLENZ WELTOFFENHEIT

MOBILITÄT EXZELLENZ WELTOFFENHEIT L Université franco-allemande : UFA Die Deutsch-Französische Hochschule: DFH Die Deutsch-Französische Hochschule MOBILITÄT EXZELLENZ WELTOFFENHEIT GROUPE DE TRAVAIL BONNE GESTION DES OPÉRATIONS DE L UFA

Plus en détail

Contrat d'association avec mise en commun des honoraires

Contrat d'association avec mise en commun des honoraires Les soussignés : Contrat d'association avec mise en commun des honoraires 1) nom, prénom, qualification professionnelle, adresse privée, matricule national, code médecin personnel 2) etc. ont convenu d'établir

Plus en détail

SAINT JULIEN EN GENEVOIS

SAINT JULIEN EN GENEVOIS SAINT JULIEN EN GENEVOIS PROJET EDUCATIF ENFANCE-JEUNESSE Préambule Le service enfant jeunesse a une mission éducative et de prévention sociale auprès des enfants et des jeunes. (3-18 et jeunes adultes).

Plus en détail

BIBLIOGRAPHIE ET CITATIONS RESUME METHODOLOGIQUE

BIBLIOGRAPHIE ET CITATIONS RESUME METHODOLOGIQUE BIBLIOGRAPHIE ET CITATIONS RESUME METHODOLOGIQUE Bibliograhieetcitations 24.11.10 page1/7 1) CITATIONS Les citations doivent automatiquement faire l'objet d'une inscription de l'ouvrage en question en

Plus en détail

«Une préparation aux concours administratifs»

«Une préparation aux concours administratifs» «Une préparation aux concours administratifs» Le Centre de Préparation à l Administration Générale (CPAG) de Sciences Po Lyon prépare aux concours d accès aux emplois de catégorie A des fonctions publiques

Plus en détail

TROISIÈME SECTION. AFFAIRE C.B. c. ROUMANIE. (Requête n o 21207/03)

TROISIÈME SECTION. AFFAIRE C.B. c. ROUMANIE. (Requête n o 21207/03) TROISIÈME SECTION AFFAIRE C.B. c. ROUMANIE (Requête n o 21207/03) Cette version a été rectifiée conformément à l'article 81 du règlement de la Cour le 18 janvier 2011 ARRÊT STRASBOURG 20 avril 2010 DÉFINITIF

Plus en détail

PIB : Définition : mesure de l activité économique réalisée à l échelle d une nation sur une période donnée.

PIB : Définition : mesure de l activité économique réalisée à l échelle d une nation sur une période donnée. PIB : Définition : mesure de l activité économique réalisée à l échelle d une nation sur une période donnée. Il y a trois approches possibles du produit intérieur brut : Optique de la production Optique

Plus en détail

L équipement informatique pour le module EECA. Kit d enregistrement (KE) Description des pré-requis techniques et de configuration minimale

L équipement informatique pour le module EECA. Kit d enregistrement (KE) Description des pré-requis techniques et de configuration minimale M AT E R IEL L OG ICIEL D OC UM E N T AT ION 1 L équipement informatique pour le module EECA Kit d enregistrement (KE) Description des pré-requis techniques et de configuration minimale 1. Composition

Plus en détail

Bienvenue au collège Sciences et Technologie

Bienvenue au collège Sciences et Technologie Bienvenue au collège Sciences et Technologie INFORMATIONS RENTRÉE 2014 Sommaire Le semestre d orientation MISMI 1 Unité d Enseignement unique composée de 8 matières: 1 - Le semestre d orientation 2 - Après

Plus en détail

Comfort Duett. TV-kit. www.comfortaudio.com. USA: English/Français/Español. Comfort Duett

Comfort Duett. TV-kit. www.comfortaudio.com. USA: English/Français/Español. Comfort Duett Comfort Duett TV-kit USA: English/Français/Español www.comfortaudio.com Comfort Duett 1 English The television kit makes it possible to amplify the sound from the TV via the charger unit. As soon as Comfort

Plus en détail

WIPO Training of trainers Program on Effective Intellectual Property Asset Management by Small and Medium-Sized Enterprises (SMEs)

WIPO Training of trainers Program on Effective Intellectual Property Asset Management by Small and Medium-Sized Enterprises (SMEs) Creative Expression Benefiting From Your Copyright and Using the Copyright Works of Others in Your Business Edouard Treppoz, Professeur à l Université Jean Moulin Lyon 3 WIPO Training of trainers Program

Plus en détail

Système d alarme sans fil d ABUS

Système d alarme sans fil d ABUS Système d alarme sans fil d ABUS Installation aisée, confort d utilisation, design élégant ABUS - Le vrai sentiment de sécurité Technologie sans fil des plus modernes. Pour la protection d appartements,

Plus en détail

NOUVEL ALPHA2 FIABILITÉ ET RENDEMENT REDÉFINIS Gamme complète de circulateurs professionnels pour le chauffage, la climatisation et le refroidissement

NOUVEL ALPHA2 FIABILITÉ ET RENDEMENT REDÉFINIS Gamme complète de circulateurs professionnels pour le chauffage, la climatisation et le refroidissement NOUVEL ALPHA FIABILITÉ ET RENDEMENT REDÉFINIS Gamme complète de circulateurs professionnels pour le chauffage, la climatisation et le refroidissement ALPHA NOUVEAU CIRCULATEUR PLUS FIABLE. PLUS PERFORMANT.

Plus en détail

Autoris ations pour :

Autoris ations pour : MINISTERE DE L ECONOMIE ET DES FINANCES Direction de l Economie Division des Relations Economiques et Financières Extérieures Tél (00228) 22326950/ 22210250 Autoris ations pour : Exercice en qualité de

Plus en détail

Dispoziþii tranzitorii ºi finale

Dispoziþii tranzitorii ºi finale Legea nr. 83/1998 CAPITOLUL V Dispoziþii tranzitorii ºi finale Art. 27. Ñ Dispoziþiile prezentei legi se completeazã, în mãsura compatibilitãþii lor cu cele ale Codului de procedurã civilã. Art. 28. Ñ

Plus en détail

ADAPT: un modèle de transcodage des nombres. Une application des systèmes de production au développement

ADAPT: un modèle de transcodage des nombres. Une application des systèmes de production au développement ADAPT: un modèle de transcodage des nombres Une application des systèmes de production au développement Référence Barrouillet, P., Camos, V., Perruchet, P., & Seron, X. (2004). A Developmental Asemantic

Plus en détail

1. Informations préliminaires

1. Informations préliminaires 1 Tout d abord, nous vous remercions vivement de faire confiance aux Éditions Honoré Champion, dont le prestige a toujours tenu à l extrême qualité du fond et au soin apporté à la forme. D où ces quelques

Plus en détail

LEGAL UP-DATE 2007: RECENT DEVELOPMENTS IN SWISS BUSINESS LAW AND PRACTICE (Banking, Corporate, Taxation)

LEGAL UP-DATE 2007: RECENT DEVELOPMENTS IN SWISS BUSINESS LAW AND PRACTICE (Banking, Corporate, Taxation) LEGAL UP-DATE 2007: RECENT DEVELOPMENTS IN SWISS BUSINESS LAW AND PRACTICE (Banking, Corporate, Taxation) Association of International Business Lawyers (AIBL) 2 février 2007 Développements 2006-2007 en

Plus en détail

Ingénierie et gestion des connaissances

Ingénierie et gestion des connaissances Master Web Intelligence ICM Option Informatique Ingénierie et gestion des connaissances Philippe BEAUNE [email protected] 18 novembre 2008 Passer en revue quelques idées fondatrices de l ingénierie

Plus en détail

Autoris ations pour :

Autoris ations pour : MINISTERE DE L ECONOMIE ET DES FINANCES Direction de l Economie Division des Relations Economiques et Financières Extérieures REPUBLIQUE TOGOLAISE Travail-Liberté-Patrie Autoris ations pour : Exercice

Plus en détail

En outre, son architecture logicielle moderne lui confère une stabilité, une rapidité de traitement ainsi qu ergonomie optimale.

En outre, son architecture logicielle moderne lui confère une stabilité, une rapidité de traitement ainsi qu ergonomie optimale. LE PRODUIT Maitrisez la gestion de votre activité Integral deviendra votre partenaire privilégié dans la gestion de votre activité et de votre comptabilité. Sa large couverture fonctionnelle vous permettra

Plus en détail

NOTIFICATION. relative à la fourniture de réseaux ou de services de communications électroniques

NOTIFICATION. relative à la fourniture de réseaux ou de services de communications électroniques NOTIFICATION relative à la fourniture de réseaux ou de services de communications électroniques (Titre II - Régime de l'autorisation générale, article 8 (2) de la Loi du 27 février 2011 sur les réseaux

Plus en détail

HELLÒ GALASSIA RETE GALASSIA SISTEMA GALASSIA START ATHENA FAST VESTA BABEL FREE

HELLÒ GALASSIA RETE GALASSIA SISTEMA GALASSIA START ATHENA FAST VESTA BABEL FREE 02 OPERATIVE/DATTILO/SEDIE OPERATORS/T T ASK CHAIR/CHAIRS OPERATEUR/DACTYLO/SIEGES HELLÒ GALASSIA RETE GALASSIA SISTEMA GALASSIA START ATHENA FAST VESTA BABEL FREE 71 OPERATIVA Agile e snella, nelle linee

Plus en détail

&RQVHLO5pJLRQDO 1RUG± 3DVGH&DODLV

&RQVHLO5pJLRQDO 1RUG± 3DVGH&DODLV SRXU &RQVHLO5pJLRQDO 1RUG± 3DVGH&DODLV (WXGH GHIDLVDELOLWpG XQHILOLqUHUpJLRQDOHLQIRUPDWLTXH HQ 2SHQ6RXUFH ª 6RPPDLUH / REMHWGHO pwxgh /HVSURMHWVHWDSSOLFDWLRQVHQ13'& /HVDWRXWVHWIDLEOHVVHVGHODUpJLRQ /HVFRQVWDWV

Plus en détail

statique J. Bertrand To cite this version: HAL Id: jpa-00237017 https://hal.archives-ouvertes.fr/jpa-00237017

statique J. Bertrand To cite this version: HAL Id: jpa-00237017 https://hal.archives-ouvertes.fr/jpa-00237017 Quelques théorèmes généraux relatifs à l électricité statique J. Bertrand To cite this version: J. Bertrand. Quelques théorèmes généraux relatifs à l électricité statique. J. Phys. Theor. Appl., 1874,

Plus en détail

Les Ateliers NPA. S appuyant sur cette expertise, Les Ateliers NPA

Les Ateliers NPA. S appuyant sur cette expertise, Les Ateliers NPA Formations Les Ateliers NPA R Référence en matière d étude et de conseil dans le secteur des médias et des services numériques, NPA Conseil met à disposition son expertise au service de son département

Plus en détail

1. IDENTIFICATION 1.1. IDENTIFICATION DE LA FILIERE

1. IDENTIFICATION 1.1. IDENTIFICATION DE LA FILIERE 1. IDENTIFICATION 1.1. IDENTIFICATION DE LA FILIERE Intitulé :GESTION DE LA RELATION CLIENT (CRM) Champ (s) disciplinaire (s) (par ordre d importance relative) : Sciences de gestion Spécialité (s) (par

Plus en détail

Outils d évaluations de la simulation en équipe: Évaluation de performance en formation interprofessionnelle. Martina ESDAILE SFAR 19 septembre 2012

Outils d évaluations de la simulation en équipe: Évaluation de performance en formation interprofessionnelle. Martina ESDAILE SFAR 19 septembre 2012 Outils d évaluations de la simulation en équipe: Évaluation de performance en formation interprofessionnelle Martina ESDAILE SFAR 19 septembre 2012 Déclaration de conflits d intérêts! Aucun conflits d

Plus en détail

Rémi GILANTE Certifié d Informatique et Gestion. Jean-Claude NOUSSIGUE Agrégé d Économie et Gestion, option B

Rémi GILANTE Certifié d Informatique et Gestion. Jean-Claude NOUSSIGUE Agrégé d Économie et Gestion, option B BTS COMPTABILITÉ ET GESTION DES ORGANISATIONS COLLECTION LES PROCESSUS PROCESSUS 10 ORGANISATION DU SYSTÈME D INFORMATION COMPTABLE ET DE GESTION BTS CGO 1 re année Jacques BOUTET Agrégé d Économie et

Plus en détail

Les documents primaires / Les documents secondaires

Les documents primaires / Les documents secondaires Les documents primaires / Les documents secondaires L information est la «matière première». Il existe plusieurs catégories pour décrire les canaux d information (les documents) : - Les documents primaires

Plus en détail

Bill 69 Projet de loi 69

Bill 69 Projet de loi 69 1ST SESSION, 41ST LEGISLATURE, ONTARIO 64 ELIZABETH II, 2015 1 re SESSION, 41 e LÉGISLATURE, ONTARIO 64 ELIZABETH II, 2015 Bill 69 Projet de loi 69 An Act to amend the Business Corporations Act and the

Plus en détail

Conférence Bales II - Mauritanie. Patrick Le Nôtre. Directeur de la Stratégie - Secteur Finance Solutions risques et Réglementations

Conférence Bales II - Mauritanie. Patrick Le Nôtre. Directeur de la Stratégie - Secteur Finance Solutions risques et Réglementations Conférence Bales II - Mauritanie Patrick Le Nôtre Directeur de la Stratégie - Secteur Finance Solutions risques et Réglementations AGENDA Le positionnement et l approche de SAS Notre légitimité dans les

Plus en détail

Compression Compression par dictionnaires

Compression Compression par dictionnaires Compression Compression par dictionnaires E. Jeandel Emmanuel.Jeandel at lif.univ-mrs.fr E. Jeandel, Lif CompressionCompression par dictionnaires 1/25 Compression par dictionnaire Principe : Avoir une

Plus en détail

Habilitation à Diriger les Recherches

Habilitation à Diriger les Recherches FACULTE JEAN MONNET Habilitation à Diriger les Recherches présentée et soutenue publiquement le 28 juin 2011 Résumé des travaux de recherche Hajer Kéfi Jury : Professeur Ahmed Bounfour Université Paris-Sud

Plus en détail

N 1 2 1 L a R e v u e F r a n c o p h o n e d u M a n a g e m e n t d e P r o j e t 2 è m e t r i m e s t r e 2 0 1 3

N 1 2 1 L a R e v u e F r a n c o p h o n e d u M a n a g e m e n t d e P r o j e t 2 è m e t r i m e s t r e 2 0 1 3 Du côté de la Recherche > Managemen t de projet : p1 L intégration des systèmes de management Qualité -Sécurité- Environnement : résultats d une étude empirique au Maroc Le co ntex te d es p roj et s a

Plus en détail

Chapitre 3: TESTS DE SPECIFICATION

Chapitre 3: TESTS DE SPECIFICATION Chapitre 3: TESTS DE SPECIFICATION Rappel d u c h api t r e pr é c é d en t : l i de n t i f i c a t i o n e t l e s t i m a t i o n de s y s t è m e s d é q u a t i o n s s i m u lt a n é e s r e p o

Plus en détail

Master International. Master In European and International Business Management EMP EIBM. www.audencia.com

Master International. Master In European and International Business Management EMP EIBM. www.audencia.com Master International Master In European and International Business Management EMP EIBM www.audencia.com Une école ouverte sur l international depuis 30 ans 127 universités partenaires réparties dans le

Plus en détail

Wobe. www.lea-networks.com

Wobe. www.lea-networks.com Wobe www.lea-networks.com Wobe Le Hotspot 3G/WiFi de poche Wobe est le premier routeur mobile 3G/WiFi autonome permettant de connecter à internet ses terminaux WiFi (PC, tablette tactile, console de jeux

Plus en détail

Agence de communication digitale sérieusement décalée

Agence de communication digitale sérieusement décalée Agence de communication digitale sérieusement décalée Spécialisé en création et stratégie digitale, Adveris regroupe tous les métiers interactifs au service des entreprises et des marques. Confidentiel

Plus en détail

UCL. Université catholique de Louvain. Métro Web : logiciel de support à l'évaluation de la qualité ergonomique des sites web.

UCL. Université catholique de Louvain. Métro Web : logiciel de support à l'évaluation de la qualité ergonomique des sites web. UCL Université catholique de Louvain Métro Web : logiciel de support à l'évaluation de la qualité ergonomique des sites web Céline Mariage Thèse présentée en vue de l'obtention du grade de Docteure en

Plus en détail

IMAGINEZ UNE NOUVELLE FACON DE PEINDRE!

IMAGINEZ UNE NOUVELLE FACON DE PEINDRE! #THISISABSTRACT Elle a développé des tubes de peinture pour de Staël, et créé le pastel à l huile pour Picasso, Sennelier est une référence pour les artistes depuis 1887, date à laquelle Gustave Sennelier

Plus en détail

Portrait de métier. sommaire du portrait de métier

Portrait de métier. sommaire du portrait de métier Pôle métiers formation Portrait de métier Le métier de charé des relations avec le public Les portraits de métiers» sont une proposition du Pôle métiers formation de l Arcade. L atelier charé des relations

Plus en détail

Mes Solutions Mercer

Mes Solutions Mercer Votre spécialiste de la complémentaire santé et de la prévoyance Mes Solutions Mercer Votre spécialiste de la santé et de la prévoyance perfomrance www.messolutionsmercer.fr Qui est Mercer? Mercer, toute

Plus en détail

Vers la naissance de bureaux de patients en France Le projet de Pôle Universitaire Patient Partenaire (PU2P)

Vers la naissance de bureaux de patients en France Le projet de Pôle Universitaire Patient Partenaire (PU2P) Vers la naissance de bureaux de patients en France Le projet de Pôle Universitaire Patient Partenaire (PU2P) Plan de la présentation I. Contexte français II. Contexte international III. Le processus IV.

Plus en détail

DISCOURS INSTITUTIONNEL DISCOURS PUBLICITAIRE: APPROCHE DÉLIMITATIVE

DISCOURS INSTITUTIONNEL DISCOURS PUBLICITAIRE: APPROCHE DÉLIMITATIVE PROFESSIONAL COMMUNICATION AND TRANSLATION STUDIES, 2 (1-2) / 2009 11 DISCOURS INSTITUTIONNEL DISCOURS PUBLICITAIRE: APPROCHE DÉLIMITATIVE Lavinia SUCIU Politehnica University of Timişoara Résumé: La prémisse

Plus en détail

Licences. Masters. Doctorats... L offre de formation 2014-2015

Licences. Masters. Doctorats... L offre de formation 2014-2015 Licences Masters Doctorats... L offre de formation 2014-2015 Juin 2014 Organisation des études Année d étude 6, 7, 8 Doctorats FORMATIONS Crédits ECTS 5 4 Masters 2 e année Masters 1 re année Magistères

Plus en détail